Sub umbra nucului, la tara

eram studenta.
am fugit intr-o dimineata de inceput de martie din Bucuresti, la tara; dar nu m-am dus la bunici sa-i vad, ci la o casa a lor unde nu mai locuia nimeni acum, am stat pe o temelie de beton si m-am gandit la copilarie, la sora mea, la cum pazeam via de grauri pe atunci, si mancam toata ziua struguri si radeam; si eram fericite.
mi-era dor de sora mea.